INSTRUMENTE CU SUFLET DIGITAL

Un osciloscop staţionar sau unul portabil – ce să alegem?

Semnalul care ajunge la intrarea unuia sau a două canale ale osciloscopului este eşantionat, iar apoi trasat în formă grafică pe ecran, cel mai adesea în domeniul timpului. Utilizatorul îl poate rescala pe verticală şi pe orizontală şi poate efectua diferite măsurători.

Alegerea osciloscopului

Atunci când alegem un osciloscop trebuie să avem în vedere parametrii de bază ai acestuia, care descriu clasa echipamentului. Versiunea osciloscopului trebuie adaptată la utilizarea preconizată, trebuie determinat domeniul de frecvenţe prevăzut şi trebuie să stabilim dacă aparatul va fi destinat analizării semnalelor analogice sau digitale. De asemenea, trebuie să ştim dacă echipamentul va fi utilizat pentru căutarea fenomenelor aleatoare sau pentru ajustarea circuitelor fabricate.

Osciloscoape şi multimetre

Un osciloscop bun va înlocui cu succes multimetrul şi va permite limitarea costurilor de dotare a atelierului. Osciloscoapele moderne efectuează în mod automat măsurătorile standard pentru multimetre. Din acest punct de vedere, deosebit de atractive sunt osciloscoapele handheld, care sunt portabile şi uşor de manevrat.

Parametrii de bază

  • banda de frecvenţă

Se referă la frecvenţele maxime ale semnalelor pe care le poate prelucra osciloscopul. Pentru a reproduce bine forma semnalului pe ecran, se consideră că această bandă trebuie să depăşească frecvenţa semnalului analizat de 3 ori (în cazul semnalelor analogice) sau chiar de 5 ori (în cazul semnalelor digitale).

Merită să ne oprim asupra osciloscopului AXIOMET AX-DS1100CFM, care este prevăzut cu o bandă de 100 MHz.

  • frecvenţa de eşantionare

Conform criteriului Nyquist, frecvenţa de eşantionare trebuie să fie cel puţin de două ori mai mare decât frecvenţa semnalului eşantionat. Astfel, este posibilă evitarea fenomenului de aliasing. În cazul osciloscoapelor digitale moderne, acest parametru este adesea furnizat în două moduri:

  1. pentru eşantionare în timp real
  2. pentru aşa-numitul timp echivalent.

Această a doua variantă se referă la semnalele repetabile, care pot fi eşantionate pe baza mai multor forme de undă, crescând frecvenţa efectivă de eşantionare.

  • memoria

Cu cât este mai mare, cu atât pot fi memorate mai multe eşantioane. Având un semnal eşantionat cu precizie, îl putem afişa pe ecran, dar lungimea disponibilă a formei de undă va fi limitată de memoria osciloscopului. În cazul osciloscoapelor AXIOMET, această valoare ajunge la 1 GS/s.

Citiţi şi:

Alte caracteristici

Osciloscoapele staţionare şi portabile sunt caracterizate şi de un timp minim de creştere şi de o frecvenţă minimă de reîmprospătare.

  • Timpul de creştere indică viteza cu care semnalele crescătoare şi impulsurile pot fi măsurate şi, de regulă, depinde în mod strict de banda de frecvenţă a osciloscopului.

  • Frecvenţa de reîmprospătare ne informează despre timpul de care are nevoie aparatul pentru a prelucra datele şi a le afişa. Cu cât acest timp este mai mare, cu atât este mai limitată frecvenţa cu care osciloscopul poate efectua o nouă achiziţie a formei de undă. Un timp scurt de prelucrare permite evitarea timpilor morţi, în care osciloscopul nu înregistrează semnale. Rata de reîmprospătare este importantă atunci când utilizatorul încearcă să detecteze evenimente care se produc în mod aleatoriu, în primul rând în cazul diagnosticării echipamentelor electronice.

Citiţi şi:

Funcţiile de declanşare

Osciloscoapele moderne sunt echipamente avansate şi din punctul de vedere al software-ului. Permit, printre altele, alegerea cu uşurinţă a modului de declanşare – atât individual, cât şi automat.

Criteriul de declanşare poate fi:

  • nivelul semnalului,
  • al doilea canal al osciloscopului,
  • un canal suplimentar,
  • un semnal de declanşare extern.

Cele mai complexe funcţii de declanşare pot fi bazate, de exemplu, pe lăţimea de impuls sau pe mască, a cărei depăşire determină oprirea declanşării.

Posibilităţi suplimentare

Osciloscopul poate permite, printre altele, testarea cu uşurinţă, în mod semiautomat, a subansamblurilor, de exemplu prin determinarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească semnalul pentru ca echipamentul să fie considerat în bună stare de funcţionare. Un bun osciloscop poate, de asemenea, să calculeze transformata Fourier cu ajutorul unor ferestre de măsurare selectate.

Trebuie să avem în vedere şi numărul de canale pe care le poate opera osciloscopul respectiv şi interfeţele cu ajutorul cărora putem conecta aparatura la alte echipamente.

Pot diferi şi accesoriile incluse în set: sonde de măsurare şi cabluri de măsurare.


Rezumat

Osciloscoapele reprezintă adeseori arma principală pe câmpul de luptă cu concurenţa din domeniul electronicii. Desigur, important este un software bun al aparatului, care să faciliteze efectuarea analizei, iar în cazul echipamentelor portabile, masa şi, probabil, designul carcasei.